Odontologie

Odontologia este știința care se ocupa cu structura, cresterea, și afecțiunile dinților

Cariile dentare

  • Ce înseamnă carierea dinților ? Carierea dinților începe atunci când smalțul și dentina unui dinte devin mai moi în urma atacului unui acid produs de către mâncărurile și băuturile care conțin zahăr. Încet-încet, în timp, acest acid va produce o carie. Dintele cariat va necesita, desigur, un tratament – fie o plombă, fie, în cazurile avansate, dintele va trebui scos cu totul.
  • Ce este tartrul ? Tartrul este un strat subțire și lipicios care se formează pe dinții dumneavoastră. Este compus din multe tipuri de bacterii și de zaharuri, și este cauza principală a cariilor dentare și a bolilor gingiilor. Această peliculă se intăreste cu timpul, formând tartrul. Formarea acestei pelicule de bacterii este un fenomen absolut normal, și de care nimeni nu se poate feri. Ceea ce se poate face, insă, este să îl îndepartam cât mai des, pentru a nu îi da o șansă să se întarească și să afecteze sănătatea dinților noștri.
  • Ce este smalțul dintelui ? Smalțul este stratul dur și protector al dintelui. Acesta îmbracă și apară dintele. Este substanța cea mai dura din întreg corpul omenesc. Nu conține nervi sau vase de sânge, și nu este sensibil la durere.
  • Ce este dentina ? Dentina este stratul care există sub smalțul dintelui, și formează marea majoritate a corpului sau. Este foarte sensibilă la durere. Dentina înconjoară partea centrală a dintelui, și anume „pulpa”.
  • Ce este pulpa ? Pulpa este un țesut moale care conține vase de sânge și nervi, și se afla în centrul dintelui. Rolul acesteia este complex:
    • Nutritiv – pulpa asigura nutrimente părții mineralizate a dintelui, și menținerea hidratariii necesare
    • Senzorial – extremele de temperatură, presiune, sau traumă asupra dentinei sau pulpei sunt percepute ca durere
    • Protector – formarea unui strat secundar de dentina reparatorie
    • Formativ – celulele din pulpă produc dentina
  • Ce este deci o carie ? Cariile apar în felul următor: zaharurile din mâncare și băutură reacționează chimic cu bacteriile din tartrul dentar, formând acizi. De fiecare dată când mâncați (sau beți) ceva ce conține zaharuri, acești acizi atacă dinții și încep să înmoaie și să dizolve puțin din smalțul dintelui. Acest atac durează cam o oră după masă, până ce sărurile care se află în mod natural în salivă fac ca smalțul sa se remineralizeze și să devină din nou dur. Dar nu numai zaharurile sunt dăunătoare – și carbohidrații reacționează cu tartrul formând acizi. Aceștia sunt carbohidrații care fermentează, ca de exemplu „zahărul ascuns” din mâncărurile procesate, și zahărul natural care se află în amidon. Gustările dulci sau acide (și băuturile de acest tip) între mese sunt de asemenea dăunătoare, deoarece dinții se afla în acest caz sub un atac continuu de acizi, și nu au timp sa se refacă. De aceea este recomandat să nu luați prea multe gustări dulci sau să beți băuturi dulci între mese.
  • Care sunt semnele carierii dinților ? În primele stadii ale acestui proces nu exista simptome, dar totuși dentistul vă poate spune că aveți un început de cariere la o examinare atentă, sau la o radiografie. De aceea este recomandabil să veniți la control suficient de des întrucât, desigur, o carie mică este mult mai simplu de tratat decât una avansată.
  • Ce se întâmplă dacă am o carie ? Odată ce caria a ajuns la dentină dintele va deveni sensibil în special la mâncăruri dulci sau acide, sau la alimente fierbinți. Atunci când caria a ajuns aproape de pulpă, durerea va începe cu adevărat. La început, daca durerea este provocată de alimente fierbinți, sau dulci, ea va dura numai câteva secunde. Cu timpul, însă, ea va deveni din ce în ce mai persistentă și este posibil să fiți nevoiți să luați analgezice (de tipul Paracetamol sau Ibuprofen). În acest caz este imperativ să veniți la consult cât mai rapid, deoarece durerea înseamnă că dintele moare, și daca nu tratați acest lucru puteți ajunge să faceți și un abces.
  • Ce se întâmpla dacă nu pot veni la tratament atât de curând ? Durerea de dinți este un semn că trebuie să veniți rapid la dentist – daca neglijați, lucrurile nu se vor rezolva de la sine ci, dimpotrivă, se vor agrava, și puteți risca sa pierdeți un dinte care altfel ar fi putut fi salvat.
  • Care parte a dinților este cea mai expusa la carii ? Cele mai cu risc sunt suprafețele de muscare, ca și zonele inter-dentare, deoarece în aceste zone se acumulează cu predilecție resturile alimentare, și tartrul.
  • În ce constă tratamentul ? Daca problema nu este prea serioasă, dentistul va înlătura toată partea afectată a dintelui, și îl va restaura cu o plombă. Uneori, însă, e posibil ca nervul să fi fost afectat. În acest caz, veți avea nevoie de un tratament de canal, care înseamnă scoaterea nervului și restaurarea dintelui cu o plomba sau cu o coroană. Dacă dintele a fost atât de tare afectat încât nu se mai poate restaura deloc, veți avea nevoie, din păcate, de o extracție.
  • Am întotdeauna nevoie de o plombă ? Nu. În stadiile foarte timpurii ale carierii dintelui se poate aplica un lac fluorurat pe suprafața afectată. Acesta poate opri degradarea dintelui în continuare, și poate ajuta la re-mineralizarea lui. Este, desigur, important să urmați sfaturile dentistului în ceea ce privește procedura corectă de spălare a dinților cu o pasta cu fluoruri pentru a preveni degradarea în continuare.
  • Cum pot preveni apariția cariilor ? Cea mai buna și simplă metodă este să vă spălați bine pe dinți de doua ori pe zi, folosind o pastă de dinți cu fluoruri, periind atât suprafețele interioare, exterioare, cât și cele de masticație. Copiii cu vârste până la trei ani trebuie să folosească o pastă de dinți cu o concentrație de fluoruri de minim 1000 ppm (părți per milion), în timp ce copiii mai mari și adulții vor folosi una care conține între 1350 și 1500 ppm. Se recomandă să folosiți și periuțe inter-dentare, sau ață dentară – acestea ajută să ajungeți între dinți, și la rădăcina dinților, acolo unde ei întâlnesc gingia – acestea sunt zone unde periuța obișnuită nu ajunge - și unde se strâng de obicei resturi alimentare și unde se face tartru.
  • Pot face și altceva pentru a-mi proteja dinții ? Pe măsura ce apar măselele acestea se pot proteja cu un „lac de etanșare”. Acesta este un strat subțire de un fel de lac, care umple toate micile crăpături din suprafața dinților, creând astfel o suprafața netedă care este mai ușor de curățat. Și adulții pot beneficia de acest tratament cu condiția să aveți dinți sănătoși, în perfecta stare. Dentistul dumneavoastră vă va spune mai multe despre acest tratament.

    Trebuie să veniți în mod regulat la dentist pentru control. Încercați să limitați, în măsura posibilului, consumul alimentelor acide sau dulci. De asemenea, evitați gustările dintre mese, pentru a limita timpul de expunere a dinților la acizii care se formează. Mestecatul unei gume de mestecat fără zahăr va stimula producția de salivă, ceea ce duce la diluarea și neutralizarea acestor acizi. Dentistul vă va arăta cum să vă periați dinții în mod corect, și care sunt zonele de care trebuie să aveți cea mai mare grijă atunci când vă spălați pe dinți.

Obturațiile coronare

  • Am nevoie de o plombă (obturație) – de câte tipuri sunt ele ?
    • obturații de amalgam
    • obturații de compozit
    • obturații de ionomer de sticlă
    • incrustații/inlay sau onlay de aur
    • incrustații/inlay de porțelan
  • Obturații de amalgam Obturații de amalgam au culoarea argintie. Ele sunt făcute dintr-un aliaj de mercur și argint (50% mercur, 35% argint, 15% cupru și alte metale). Amalgamul este foarte rezistent și a fost folosit ca material pentru plombe de cel puțin 150 de ani. Este economic, și rezista deseori și peste 15 sau chiar 20 de ani.

    Acest tip de plombă se pune de obicei pe dinții din spatele cavității bucale (pe măsele). Înainte ca amalgamul să fie pus în cavitate, zona trebuie preparată prin îndepărtarea părții afectate a dintelui și prin modelarea retentivă a cavitații, astfel încât plomba să stea bine pe poziție. Dacă dintele este foarte cariat sau rupt, este posibil să fie nevoie să vi se pună un mic „ac” sau pin de oțel care să țină plomba în poziție.
  • Exista riscuri dacă îmi pun plombe de amalgam ? Nu. Mercurul din amalgam nu este deloc dăunător odată ce este amestecat cu alte materiale. Natura lui chimică se schimbă și devine total inofensiv.

    Cercetarea asupra acestui subiect a fost făcută de peste 100 de ani. Până acum nu a existat nici un studiu, nici o cercetare, care să lege cumva plombele de amalgam de vreo problemă de sănătate.
  • Ce este o plombă de compozit ? Plombele de compozit sunt dure, ele au culoarea naturală a dinților și sunt făcute din pudra de siliciu, cuarț, sau alte particule ceramice, toate amestecate într-o bază de rășina.

    După ce se pregătește dintele, plomba se pune în cavitate, și este iluminată cu o lampă specială a cărei lumina întărește compozitul. Se poate alege o nuanță a plombei care să se potrivească perfect cu culoarea naturală a dinților dumneavoastră.
  • Ce este o plombă din ionomer de sticlă ? Ionomerul de sticlă este un fel de plexiglas special compus din acrilic și un silicat. El poate să elibereze fluoruri, ceea ce ajută la prevenirea apariției altor carii. Acest material este însă destul de moale, și este rezervat folosirii la dinții de lapte și la suprafețele mai puțin expuse ale dinților, ca de exemplu la rădăcina lor (acolo unde dinții ies din gingie).

    Ionomerul de sticlă nu necesita nici o pregătire specială – plomba se lipește direct de dinte.
  • Ce sunt acelea incrustații/inlay-uri din aur ? Atât incrustațiile cat și onlay-urile sunt fabricate în laborator și apoi cimentate în cavitate, în timp ce o plombă normală este făcută prin umplerea directă a cavitații.

    Acestea pot fi folosite în toate zonele cavității bucale. O incrustație este preferată unei plombe simple atunci când caria sau fractura dintelui sunt atât de grave încât o plombă normală ar compromite integritatea structurală a dintelui, sau nu ar permite o presiune de masticație normală. În plus, o astfel de aplicație permite o finisare mai fină și o suprafață aproape perfectă de contact a plombei cu dintele, ceea ce minimizează eventualele probleme recurente.

    Un onlay, însă, poate acoperi o suprafață mai mare a dintelui. El reface forma dintelui atunci când dintelui îi lipsește o bucată foarte mare.

    Un avantaj al aurului este că nu se pătează, și este foarte durabil.

    Pentru o incrustație sau onlay, dentistul va lua o amprentă, un mulaj al dintelui dumneavoastră, și îl va trimite în laborator. Intre timp, o plombă temporară va fi pusă în cavitate. Un tehnician va crea piesa protetică dorită, ce va fi lipită pe dinte cu un ciment special.
  • Ce este o incrustație de porțelan ? Se poate folosi tehnologie asistata de calculator (numită CAD/CAM) pentru a desena și a pregăti în mod perfect o incrustație din porțelan în numai doua vizite. Aceste incrustații sunt de asemenea durabile și rezistente, și în plus pot fi potrivite perfect la culoare cu dinții dumneavoastră naturali. Este o tehnologie destul de scumpă, dar cu rezultate deosebite.